Azi, am trecut pe lângă un parc...
Pe-ale cărui alei îmi rătceam ochii
În anii de liceu
Când sentimentele, vibrând,
Ca dintr-un arc
Nimereau ținte fără ecou .
Eram ca un ciorchine -
Frunza copilăriei încă nu ruginise...
Aveam,
Prieteni,
Un sentiment de zbor
Și unul de stâncă.
Dogorea iubirea
Pe al inimii altar!
Aprinsă-i astăzi, încă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu