Dragoș Vișan: Lumina păgână în noapte

.

În noapte culorile se vorbesc să se aprindă singure

fără ajutor din afară

nu dorm deloc au insomnie și mari dureri de dinți

de la ele parcă a vrut să stoarcă adevărul vieții

banditul și violatorul întuneric

ba chiar trece metodic la faptă

.

Se suie pe galbeni și îi călărește surd la glasul mărunt

al celor ce au și datorii peste tot dobânzi uriașe

apoi pe roșii de le face pasate gogonele murate

ketchup bulion sos ori carnete de partid comuniste

.

Pe verzi de se urcă bezna grea îi face direct cherestea

pe portocalii roditori din Mediterana îi visează

pictorii luminii impresioniști

numai când se usucă și pier

îi mătură în valuri întunericul

.

Pe albi îi înnegrește bine cu cremă de ghete

sau cu păcatele șovinismului

pe negri îi adoră și le blochează disperarea

.

Pe cei violeți și pe razele ultraviolete în beznă

doar bronzul soarelui mort îi domolește -

de la craiul cel vechi

reflectat mai mult

iar de la crai nou

ce-i drept

puțin.

.

Lumina sugrumată

în noapte gâlgâie

în dureri

și se ambiționează înspre zori

să treacă iarăși la fapte

rupând somnul

binefăcător

al partizanilor beznei

în mii de bucăți

deschizând geamul

spre largul înalt