Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)
Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)
Vasile Ionac
Din sărăcia clipei, mai ia și tu un semn
(O coajă de bomboană, o trecere de flutur).
Nici nu mai știu acuma ce poate fi îndemn,
Când legea-mi interzice de tine să mă bucur.
De-o vreme bună-ncoace, pădurile-s de lemn
În vară, dar și toamna, când frunzele se scutur;
Uciderea pădurii devine lucru demn
Ce-aduce avuție tâlharilor cu ciucur...
Privită de departe, nici nu mai știu ce ești;
Grădinile sub toamnă s-aruncă spre brumare.
Doar un naiv ca mine mai crede în povești,
Cu rezervări de locuri, la geam, pe Carul Mare.
N-o să te-ntreb vreodată de-ai vrea să mă iubești;
Mă-mbracă frigul toamnei în semne de mirare!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postare prezentată
Teodor Dume: De ce, tată?...
Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...
Top 10
-
" Eu cred că destinul a avut un rol decisiv în fixarea numelui meu pe palierul de sus al literaturii.” 1 . Pentru un scriitor, d...
-
Scrijelesc pe coaja de nucă poemul în care mă refugiez. Dup-amiezile ploioase scot din matcă răul. Apele spală de umbre piatra cubică a ...
-
Rodica Lazăr, acesta fiind numele ei de la starea civilă, s-a născut la 17 iulie 1970, în comuna Moldova Suliţa, judeţul Suceava, într-o fam...
-
suntem atât de puțini în compania acestei nevroze care a înghițit gâtul lebedei într-un alfabet al învârtirii încât ne întrebăm care pi...
-
Costel Zăgan (n. 20 ianuarie 1958, Tudor Vladimirescu,Botoşani) : A urmat gimnaziul în satul natal. Este absolvent al Liceului de c...
-
34 de ani de la debutul în poezie(1985) al lui Teodor Dume/ 34 de ani de la debutul în poezie(1985) al lui Teodor Dume ...
-
Luceafăr și zeu și om și apă și codru, și mare, și floare și gând, și vis, și durere, și-mpăcare E lacul, e luna, pădurea și-o stea lumino...
-
Aida Verdi Muzica ridică iarba în cer Albastrul mi-ajunge până la brâu În rest scaunele goale așt...
-
Și, ți-am zis, iubito, din două puteri de cearcăn rămâne una, din două puteri de viață rămâne una... din două puteri de moarte... rămân...
Un comentariu:
Felicitări!
Trimiteți un comentariu