Viorel Boldiș: Antipatic...

Ador să le fiu antipatic
deştepţilor, infatuaţilor, atotştiutorilor,
celor care nu ştiu să râdă,
celor care nu ştiu să se distreze,
lingăilor, ipocriţilor, elitiştilor, perfecţilor...
celor care pun întotdeauna punctul pe i,
celor care se prefac că te ascultă,
celor care te întreabă “ce mai faci?”
dar nu aşteaptă niciodată să le răspunzi...
Ador să-i fiu antipatic lui Gică Contra
şi neamurilor sale în vecii vecilor!
Ador le fiu antipatic
degustătorilor de vin
care n-au pus niciodată piciorul într-o vie,
poeţilor premiaţi de criticii literari
dar nu şi de cititorii obişnuiţi,
cititori pe care ei îi consideră prea proşti...
Ador să le fiu antipatic
celor care nu se emoţionează niciodată,
celor care tună şi fulgeră împotriva prostituţiei
uitând că ei sunt nişte curve de oameni,
celor care citind aceste versuri se vor recunoaşte
şi în public îmi vor da dreptate,
dar în realitate le voi fi şi mai a antipatic...
Ador să le fiu antipatic
celor de stânga când votez dreapta
şi celor de dreapta când votez stânga,
celor care te fac comunist dacă nu eşti liberal,
celor care te fac legionar dacă nu eşti comunist,
celor care te fac homofob dacă îţi plac doar femeile,
celor care te fac naţionalist şi rasist dacă-ţi iubeşti patria...
Doamne, cât ador să le fiu antipatic ăstora...
Însă, trebuie să recunosc
că uneori reuşesc să fiu antipatic
până şi mie însumi,
şi atunci n-am ce face
decât să mă ador!