vreau să scap de ghişeul datoriilor,
ce lume de aplecaţi suntem.
La teatru te poţi duce eliberat,
cauţiunea din minte este amară!
Da! nu gândim la fel amice,
pe caldarâm pileala de lux, este diferită!
Şi ce viaţă este aceea intre oameni trişti,
crâşma o bombă pentru tine, însă un palat pentru mine.
poate banii aştia erau buni pentru familie.
Mă ascund de ploaie, de lacrimi, de lipsuri,
poate îmi foloseşte tipsul lăsat de amicul bogat.
Pentru ce atâta amar de ştinţă, daca nu am .
ce alţii primesc fără efort.dacă sunt ruşinat,
de siguranţa de la birou, ce ascunde resemnarea!
Da îngerule! am fost beat pentru o clipă, am uitat,
ce apăsări cotidiene mă strivesc,
ce diferit trăim cu cei care au dreptul de arunca caviarul
la gunoi! sau cariera care nu are sens,
poate pentru palmares, sau statistică!
Ei câte suflete aleargă in tramvaiul subteran al lumi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu