Când buzele-mi ard a sărut,
Când doru' îmi mângâie pleoapa
Și-acordu' iubirii e mut!
Nu cade batista pe masă,
Țambalul n-ar ști fără ea
Cum poate o doamnă frumoasă
Să-și tremure mersul prin nea...
Nu cântă pianul degeaba
Și oamenii cred că-s minciuni
Când spun că se lasă iar toamna
Iar eu rătăcesc prin nebuni...
Și oamenii cred că-s minciuni
Când spun că se lasă iar toamna
Iar eu rătăcesc prin nebuni...
Mă port golănește în blugi
Când plânge-o vioară pribeagă,
Și-atunci când îmi e prea ușor
Mai smulg câte-o umbră de doamnă.
Nu cântă pianul degeaba,
Când sufletul cere... subit:
"Te rog, două ceasuri din rana
Amorului meu cel mai mic!"
Se simt tocuri fine sub masă
Și eu rătăcesc prin nebuni,
Tu ești mai frumoasă ... acasă...
Dar oamenii cred în minciuni... !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu