Petronela Apopei: Eu știu și sunt...

Știu că îți sunt dragă, mi-o confirmă zorii,
Tresărind în spasme, când în brațe-ți sunt
Și îți simt chemarea, lumina, fiorii,
Îți sunt nebunia vie pe pământ

Știu cum că prin gânduri mă strecor alene,
În mătase-albastră, să te-mbrățișez,
Când în noapte, tainic, patima ta geme
Și m-alint obraznic și-n cuvânt valsez...

Știu că veșnicia s-a născut din două
Inimi animate de-al iubirii val,
Tresăririi treze te aștept în rouă
Și-un talaz frenetic, așternut pe mal

Știu că fără tine ziua-mi este oarbă,
Ceasul prohodește umbrele târzii
Și-n cămăși de doruri, sufletul să-ți soarbă,
Trupul meu tânjește-n orele pustii

Știu că sfera noastră e atât de plină
De mirări senine, scrise de-amândoi,
De fiori de viață, izvorând lumină,
Când pecete-i dorul, dorul greu... de noi