Firoiu Cristina Maria: Mi-a spus că sufletul stă și inima se mișcă

.

Privirea...
Înaintea ei stă sufletul,
După ea se mișcă inima...
Câteodată se înalță sufletul ca un arbore
Puternic,
Câteodată se apleacă inima ca un zbor de rândunici...
Și tu vii și pleci înainte
Ca eu să îți arăt toate aceste
Forme ale dragostei...

Dragostea se sperie pentru că trebuie să se sperie...
Se ceartă dragostea de-o viață cu dragostea de-o clipă
Și se deschide cerul în ploi de vară...

Se ceartă dragostea de semeni cu dragostea de-un om
Și niciuna...
Dar niciuna
Nu e găsită la final de cuvânt
Ori la final de faptă
Cu bagajul făcut.
Mereu se întâmplă să rămână sentimente neîmpachetate...

Se ceartă dragostea de naștere cu frica de moarte
Și omul nu vede,
Nu vede...
Nu vede, săracul,
Că sufletul stă
Și inima se mișcă!

Am întrebat odată un orb ce vede când nu vede
Iar el mi-a spus că își imaginează ce văd eu
Și că dacă ar vedea cu adevărat ceea ce eu văd,
Mi-ar certa dragostea și mi-ar împăca iubirea...

Am întrebat un orb ce vede când nu vede
Și el mi-a spus,
Da,
El mi-a spus
Că sufletul stă
Și inima se mișcă!