Mă caut. În furtuna pustie.
Eterul își tipă chemări surde și seci
Dar mi-e gheată. Și gândurile reci...
Am adunat în zbor năuc, apatic
Doar ciunte tresăriri de fantomatic...
Desertaciuni, ar spune cineva...
Din lumi senile, fără nici o stea...
Mi-au înghetat și lacrimile-n lut. .
Și formă vie-n absolut....
Târziu, când stelele-au topit
Și ultima ninsoare din zenit
În noaptea lumii fără de-nceput
Eu....mă topesc, doar intr-un strigăt mut.
Tăcut.
Și rupt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu