Adie vântul cu miros de tine
E toamnă iar şi timpul nu stă-n loc
Pluteşti aici, în inimă la mine,
Mă-ntreb cum de-am avut acest noroc.
Îți simt parfumul tainic de sulfină
Mă-mbăt cu el şi amintirea ta
Mă plimb năuc, te caut prin grădină
Mireasma ce mă îmbie-i tot mai grea
Şi vântul mă învăluie întruna,
Parfumul tău mă face să plutesc,
De sus din ceruri mă priveşte luna
Ştiind şi ea cât te iubesc.
Am strâns acum în pumni lacrimi de rouă
O viață întreagă tot am colindat
Acum e noapte şi e lună nouă
Şi doar parfumul tău ți l-am aflat.
Mă rog acum la vânt să mi te-aducă
Ştiind că eşti atâta de departe
Înfuriat acum i-am dat poruncă
Şi îl trimit acum c-un semn de carte.
El ştie unde eşti, mie nu-mi spune
Şi îmi aduce doar mireasma ta
Eu sunt mereu aici şi voi rămâne
Şi te aştept să vii în toamna mea.
Să vii cu vântul, adu şi parfumul
Nu vreau să îmi mai fii aşa departe
Şi jur, aici, că n-o să-ți mai dau drumul
Şi am să te țin în pagina de carte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu