dacă ţi-aş spune că scriu pentru tine,
ar fi fals, eu nu scriu,
doar cânt,
nu-mi poţi folosi refrenul cum vrei,
nu mă poţi lapida, sunt invizibil,
unic şi mândru de Bucovina.
nu mă poţi inunda, doar amăgi,
precum unii care se cred faimoși,
eterni.
mi-am răstălmăcit dragostea şi-am
dat de tine.
eu n-am idoli, doar demoni mărunţi
și docili,
îi secţionez harnic cu dexul.
când îţi muşc cercelul lobului drept,
învăţând iubirea să ţină ritmurile rock,
murim natural,
ca şi când ar fi ultimul
poem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu