poezie
desprinde-te teamă de chipul ei
trist
de frica ce-o poartă
deși eu exist
eu azi am să scriu cu gândul la tine
încep să pălesc... fără noi...
și ziua ce vine
fără brațe întinse... și seri înstelate
să ducem iubito un vis mai departe;
eu cred cu sfințenie
cu tu ești a mea
că sunt hărăzite două inimi sadea
sădite adânc în același destin
în fiece clipă și cugetul viu;
dar câte dorinți mai ascundem...
în frici
aproape de tine... și acolo și aici
ne pierdem în gânduri
ce-s aspre poveri
și temeri că noi risipiți între vreri
vom uita să iubim;
să răspundem firesc
clipei divine
moștenire înzeită în rit creștinesc
un inel și-un sărut... și apoi
da... te iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu