Vine o zi când tăcerea dispare
Și muzica sufletului se aude duioasă,
Când ploile curg pe o altă cărare
Și cărțile râd așezate pe masă.
Când ploile curg pe o altă cărare
Și cărțile râd așezate pe masă.
Vine o zi când tristețea adoarme
Și zâmbetul pur se trezește în ochi,
Când florile satură frumosul de foame
Și pașii renasc cărările vechi.
Vine o zi când durerea apune
Și mâinile iar se-mpreună cu drag
Vine o zi când se-ntâmpl-o minune
Și iubirea atinge al cerului prag
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu