întregind arşiţa ca o nestemată
cu fruntea din lemnul cel mai dulce
de mestecat pe sub unghii
se va percepe taxă adăugată precum
şi taxă inversă la penurie glaciară
când nu vom mai avea deloc zile
ne uităm alături şi întindem mâna
dar nu mai e nimic de atins de apucat
ne sfredilm între noi speranţele
născute bolnave unele chiar moarte
ţipăt lugubru care frige plămânii
unde s-a dus tot timpul?
nu e la tine? nu e la tine? nu e nu e
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu