îți iau ochii din orbite și se joacă în ei
cum soarele
în luciul apei
sunt atât de mlădioase
atât de primenitoare
nu știu
sunt făcute
în absența noastră
din vise
dar am vrut și noi să fim îngeri
cu mâini de femei
cu păr așa ca pădurea de mesteceni
cu mirosul lor legănat de tei între frunze
și încă
n-am reușit să credem că doar ele
sunt îngeri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu