=================
Puțin câte puțin,haita zilelor de prisos
din niciodată
înfometată
vine tiptil pe jos,
pe gânduri,
rânduri-rânduri;
Eu
rătăcit, cu inima beată,
cu sufletul ros,
mă zvârli ei
puțin-câte-puțin,
os după os...
==================
Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu