Toamnă pustie în galben decor
Sau niciunde, ca un gând temător,
Fulgerat de licărul ochilor tăi...
Și-i sfârșit.Numai sfârșit repetabil
Într-un amurg pe nori de sânge;
Lumina lui, când arde, când se stinge,
Ca cifrele în mintea de contabil! --
Poate sunt trist, și-aș vrea să plec...
Dar simt așa, o stare idioată,
Și iar mă văd prin lumi de altădată,
Un Acteon cu coarne de berbec!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu