Sub noduri grele,
Se clatină vasele de lemn.
Apus cărămiziu,
O lume a basmului
Ce a evadat din realitate,
Creată din fantezie,
Note rupte dintr-un pian.
În goluri picură apa,
Licăririle gălbui de pe stradă,
Ferestrele cu zăbrele albastre,
Ultima din capătul străzii
Îmi amintesc că e a ta.
Nimic nou,
Aceleași perdele,
Același miros,
Inhalat cu plăcere.
Și parcă a fost mai ieri,
Însă atâția ani au trecut,
Și eu tot în trecere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu