Cuvinte mici, neînsemnate, chircite de secetă
Îmi respiră mocnit în varful peniței adormite,
Mâna îmi tremură, cerneala e palidă și pregetă
Să lase o urmă cu gust arămiu de petale boțite.
E noapte și e dor și perna îmi țipă în brațe
Lacrima-i rece, genunchii mi-i strâng înspre buze,
E noapte și-mi mor fericirile, crude și hoațe
Tu ești departe și totul e ceață și scene confuze.
Se-așterne tăcere în gânduri și vise, muzica tace,
E totul un gol nelumesc ce-mi străpunge căpruiul,
Genunchii mi-i plâng în război deși încă e pace,
Pielea mea tremură, tot așteptându-ți mângâiul.
E noapte și e frig și-am uitat să mănânc.
Stomacul mi-e plin cu fluturi albaștri de ceară,
Mă strigă să-mi dea nemurire un zeu din Olimp
Dar eu nu aud, mă topesc fără sens într-un val...într-o vară...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu