Ionuț Pande: îndrăgostiri

Peste noapte, aruncată Luna,

Ca o pată de neobrăzare,
Printre neguri tremurând lumina,
Când din lujeri se trezesc fecioare.

Goale, albe și cu visul mire,
Își ascund sub sâni poftiri nebune,
Raze lunecă în aromire,
Peste trupul lor de mătăciune.

Fragedă, cu ochii ei de aur,
Se-nfășoară Luna-n văl de stele;
Printre ramuri, ciripind un graur:
-Uite, vrea cu mine să te-nșele!

Nu-i nimica, pasăre de sfadă,
Dintre tainele privirii mele,
Stau in brațe-n parfumări să-mi cadă
Ghiocei, brândușe, albăstrele!

La fereastra nopților de liniști,
Ochii mei în depărtare cată,
Dragi îmi sunteți, florilor de siliști,
Dar mai dragă Luna pe corlată!