Rotariu Dorel: Doină mamei

Mamă, inima mi-e arsă,
Pune luna-n fir să-mi țeasă,
Din satin , un văl bogat
Că-n prea multe nopți, eu ard!
Mamă, inima mi-e scrum,
C-ai plecat pe nedrept drum
Ce te-a ridicat la stele,
Să mă dori de după ele!
Mamă, dincolo de lună,
Zbor suspinele-mi, cunună,
Roua lacrimilor mele
Mișcă-n zori, cerul cu stele!
Fără tine lumea-i rece,
"Ce e val ca valul trece",
De pe ochi desprind uitarea,
Chipul tău aprinde zarea.
Poate Dumnezeu te lasă
Mamă, să-te-ntorci acasă,
În priviri să-mi presari soare
Și în suflet sărbătoare!...