Geo Galetaru: Poezii

TEHNICA UMBREI

1 Întoarcerile au încă
Gustul provizoratului

Corpurile se obișnuiesc
Cu această frenezie
A micilor abandonuri

Pășim învinși de
Elanuri contradictorii

Un gest salvează lumina
Când mâinile învață
Să tacă

Un anotimp al
Memoriei victorioase

Fratele meu
Învață din mers
Tehnica umbrei

2. Învăț
Mersul pe cer

În pauze
Ascut creioane
Hrănesc vrăbiile
De sub streșinile iernii

Din când în când
Primesc lovituri
Pe pielea mea
Ascultătoare

Fericirea
Un silogism prosper
O climă
Neînțeleasă
Învăț

Mersul pe cer
Pământul
O promisiune frumoasă

CINEVA ÎNTOARCE CHEIA ÎN UȘĂ

lucrurile simple
se desfășoară de la sine
dacă ai arunca un chibrit aprins
pielea unui tigru s-ar înconjura de vrăbii
rămâi în spatele ușii
cu fața spre prietenii care pleacă
într-o bună zi
te vei pierde de-a lungul șinelor de cale ferată
da
lucrurile simple
se desfășoară de la sine
doar să spui un cuvânt
când trec copiii cu bicicletele de mână
spre liniștea din spatele morilor de vânt
să aștepți să se facă seară
în casele care suportă orice
chiar și această fugă în picioarele goale
printre farfurii și corpuri întunecate
(cineva întoarce cheia în ușă
e o dinastie a prafului)