mami
nu mă mai duce acolohai să ne prefacem că pierdem
autobuzul care ajunge în stația
unde copiii se simt ciudați
m-am săturat să fac puzzle-uri cu mii de piese
apoi să fie stricate într-o secundă
și puse înapoi în cutii
acolo nu știu să vorbesc
și nu înțeleg ce mi se spune
aud cuvântul autism de prea multe ori
și mi se face frică
nu vreau să ne mai întoarcem
lângă doamnele care
ne obligă să facem pipi la ore fixe
sunt neatente când ne lovim
iar noi nu știm să spunem unde ne doare
îmi place cum mă joc aici în mintea ta
mai ales dimineața
când bei cafea
m-am obișnuit și cu fumul de țigară
chiar așa
fumezi cam mult în ultima vreme
dar nu-i nimic
voi deschide fereastra
cât să putem fugi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu