E murmur de rugi, lumânări în biserici
Pe brațe de fum suie dorul la voi,
Tămâia sfințirii vă naște feerici,
Ca sfinți din icoane vă-ntoarceți la noi!
Fantasme iubite, să ședem la masă!
Pe chipuri supte-i pececetea jerfirii,
Sfințite bucate-s, iubirea întoarsă
Spre voi, sub veșmântul milostivirii.
Prin ploaia amiezii vin îngeri de pază,
Din aripi presară sfințenie-n noi,
Abisul vă soarbe chipul în mreajă,
Rămâne durerea pe suflet, șiroi.
Merg pașii spre lespezi sub care dormiți,
Spun brațele crucii toată jalea din dus,
Sub nori de tămâie vă-ndemnăm să șoptiți
Și-așternem tăcere, peste-un plânset ascuns!
La masă, la cruce, ne dați câte-un semn,
Lumina din noi n-are piatra veșmânt,
Cât inima-i clopot cu temeinic îndemn
Spre râul iubirii și malul său sfânt!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu