n-am scris tristețe
ca acum
nicicum, niciunde și nicicând
n-am lăcrimat
atâta-n gând
nicicând, nicicum, niciunde
tăcerea
nu m-ascunde…
(“Neterminatele secunde”, Ed. Vatra veche 2020)
Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu