Au explodat culorile în toamnă
Pictând în ochii tăi un vis
În care să mă-’nec eu, Doamnă,
Resuscitat de-un paradis.
Auzi cum dorul meu suspină
În frunze care ruginesc.
Copilărind, printr-o grădină,
Desculț prin frunze să pășesc.
E toamnă chiar și-n poezie
Și-n părul tău plouă mărunt ;
Dă-mi gura ta, cu gust de razachie
Ca mustul buzelor să-l simt.
Să curgem dor ,polen , în trup ,
Iubindu-ne în făgurele
Iubirea simte-o ca un stup,
Să te declar , regină , dulce , miere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu