Apostol Adriana: Am ales să fiu lumină

Într-o lume-ntunecată am ales să fiu lumină,
Floare de cireș ce-și cântă înflorirea cea deplină
Bucurându-se de viață își împrăștie parfumul
Peste sufletele triste ce au rătăcit azi drumul.

Vreau în negura din gânduri să cobor ziua senină,
Într-o lume-ntunecată am ales să fiu lumină,
Să însămânțez speranța pe câmpul plin de visare
Despletind, în zorii zilei, plete aurii de soare.

Și în lujerii de floare să alerge stropi de rouă
Fremătând a tinerețe, mirosind viață nouă,
Într-o lume-ntunecată am ales să fiu lumină,
Să brodez surâs pe față și sclipire pe retină.

Fericirea, fără teamă, să se cuibărească-n inimi,
Stăvilar să fie-n viață pentru întristări și lacrimi,
Să elibereze zborul aripilor de rugină,
Într-o lume-ntunecată am ales să fiu lumină.

Într-o lume-ntunecată am ales să fiu lumină,
Nici perdeaua de regrete n-ar putea să mă rețină
Căci îmi este drept cuvântul și pură îmi e simțirea,
Iar prin vene îmi aleargă libertatea și iubirea.