Scriu pentru că nimeni
nu se oprește,
toate cuvintele de pe mine
s-au rupt,
încerc să dau buzna
într-o toamnă ecvestră
prin care trec caii
cu zăbală de vânt,
Ascult și totul trece
printr-o lacrimă nouă,
ce frumos plânge iarba
cu firul uscat,
călcată--n picioare
e plină de rouă
și nu ne așteaptă
cu trupul plecat...
Scriu pentru că nimeni
nu se oprește,
cerul, cu mâna,
n-o să-l ating,
încerc să dau buzna
într-o nouă poveste
în care, cu o mână
să te cuprind...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu