Privesc adeseori prin ochii tăi
Și văd, cum vremea ramu-l desfrunzește
Și visul meu, de-al tău, se despletește
Când lași tăceri să cadă peste văi.
O altă toamnă s-a întors în noi,
Prin frunze arămii vântul suspină...
Pe amintiri cad lacrimi fără vină
Când cerul își revarsă vina-n ploi.
Te-adun, în gând, din umbre și lumini
Să-mi ostoiesc un dor care mă arde,
Dar vâlvătaia a prins rădăcini...
De ce cresc roșii trandafiri din spini
Și mii de fluturii ne străbat în hoarde?
De ce ne-am rătăcit printre străini?
De ce ne-am rătăcit printre străini?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu