Epitaf de Ion Lazar da Coza

Când, mirosind a lumânare stinsă,
Din cel ce-am fost nimica nu mai sunt,
Aş vrea să nu mă risipiţi în zare –
Lăsaţi-mă la locu-mi pe pământ.

Să pot s-ajung un bulgăre de lut
Şi-apoi pe-o roată de olar, un vas,
Şi tot ce n-am putut să fiu cândva
Să redevin din ce am mai rămas..

EPITAF de Ion Lazãr da Coza

(postat de Vasilisia Lazãr-Grãdinariu)