Gina Zaharia: Seara-ți sunt iubită, ziua pescăruș...

Am zidit în fugă, lângă stânci, o casă,
Dar ne face-n ciudă marea furioasă,
Vine și te fură din brațele mele,
Când se umple cerul de vise rebele.
.
I-am zis că-mi e somnul o saltea de ace,
Să-și vadă de treabă, să ne lase-n pace;
Ea știe că-n suflet mereu te-am pitit,
Iar cu valuri oarbe nicicând n-am glumit!
.
O văd îmbrăcată cu rochie albastră.
Poate-a fost odată chiar iubirea noastră
Ce-și întinde vraja dincolo de tine
Și-acum te sărută cu setea din mine!

Gina Zaharia