Fumează îngândurat cu mâna în obrazul translucid, brazdat de mici șanțuri, linii întortocheate i-au fost creionate de mâna unui pictor începător, un labirint de vinișoare grăbite și legate pulsează încercând să se elibereze.
Pot aproape să-i simt gândurile, se rostogolesc năvalnic, au cuprins mica verandă a hanului părăginit de sub coasta colinei în căutarea unui spațiu care să le aparțină și unde să se stabilească.
Acum, evit cât pot să le caut salvarea, să mă înfrunt lor, să le domolesc tensiunea și să le permit evadarea din propria lor închisoare.
Aș fi putut să mă apropii, să scormonesc un motiv de-ai auzi vocea, însă pornesc cu pași mărunți în urma gândurilor.
Încotro se îndreaptă ele, acolo îl voi întâlni din nou.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu