Dacă în suflet ura și-a făcut cuib din ale tristeții ramuri ,
Dacă din tot ce-am dăruit, în minte ți-a rămas doar ea.
Urăște-mă,
Dacă din norii vieții, nici soarele nu-l vezi pe geamuri ,
Dacă iubirea mea curată, în inimă tu n-o mai ai.
Urăște-mă,
Poate chiar merit, căci am greșit față de tine,
Dar ține minte ,doar un lucru,
...perfecțiunea , nu e pentru mine.
Urăște-mă ,
...sau, iartă-mă, de poți cândva,
Iubește-mă ,
Așa cum sunt
Sau ,resemnată...mă voi îndepărta
Căci pentru mine tu contezi
Mai mult decât vreodată ți-ai putea imagina
Și pentru fericirea ta,
Întotdeauna, eu... mă voi ruga!
Dacă din tot ce-am dăruit, în minte ți-a rămas doar ea.
Urăște-mă,
Dacă din norii vieții, nici soarele nu-l vezi pe geamuri ,
Dacă iubirea mea curată, în inimă tu n-o mai ai.
Urăște-mă,
Poate chiar merit, căci am greșit față de tine,
Dar ține minte ,doar un lucru,
...perfecțiunea , nu e pentru mine.
Urăște-mă ,
...sau, iartă-mă, de poți cândva,
Iubește-mă ,
Așa cum sunt
Sau ,resemnată...mă voi îndepărta
Căci pentru mine tu contezi
Mai mult decât vreodată ți-ai putea imagina
Și pentru fericirea ta,
Întotdeauna, eu... mă voi ruga!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu