Ne dăm sau nu seama,
teama poate fi purtată
foarte ușor
în palme,
ea conține câteva grame din natura altor atingeri
și nu dăunează grav
sănătății tale
tot mai cenușii.
Nu are o formă anume,
de aceea, rămâne
încurcată în plasa liniilor
din palme,
agitându-se rareori.
Mișcările ei
sunt cele ale unei vietăți
nemaiîntâlnite,
pe cale de apariție
și de dispariție.
Când îți plimbi arătătorul încordat
pe întreg corpul ei de aer vânăt
și ajungi într-un punct
care pulsează încins,
creierul îți arată ca un pahar gol,
în care au rămas
urmele uscate ale băuturii
și câteva contururi de praf
ale altor respirații.
Un comentariu:
Felicitări!
Trimiteți un comentariu