Stau munții să se prăvale
De atâta răutate,
Stâncile o iau la vale,
Vor să facă o dreptate!
De atâta răutate,
Stâncile o iau la vale,
Vor să facă o dreptate!
Este mare duşmănie,
Ura peste tot se vede,
Legată-n fățărnicie,
E-n putere, nu se pierde!
Se izbeşte apa-n maluri,
Crapă pietrele şi plâng,
Se pierd suflete zdrobite,
Părăsesc acest pământ!
Nu le poartă nimeni grija,
Cine ar trebuii s-o poarte
Împart şi-ngrădesc puterea,
Nu mai există dreptate!
S-a pierdut, nu-i omenie,
Căile sunt mult căutate,
Dar când ziua o să fie
Îşi vor cere singuri moarte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu