poezie
... e atâta liniște în această ploaie
prenupțială
de vară,
încât aud pentru prima oară:
suspinul trist al pământului,
mirarea frunzelor legănându-se pe crengile copacilor
și cum pasc caii cerului...
e atâta liniște în această ploaie...
încât îmi dorm cuvintele
într-un vers vechi de dragoste
uitat...
mă simt,
iubito,
în această ploaie...
Cadar Katalin, Această ploaie..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu