Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)

Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)

Dumitru Ichim:Istorica fortăreață națională, HALIFAX,Scoția

Dumitru Ichim în
Este posibil ca imaginea să conţină: interiorISTORICA FORTĂREAȚĂ NAȚIONALĂ, HALIFAX, NOVA SCOTIA
(Continuare și încheiere cu harta Imperiului Britanic în anul 1897)
Am luat o cafea și o apă ''Nestle Pure Life''. Matei privește de sus portul și golful pe care poți vedea vaporașele de agrement, sau câte un vapor de război, cenușiu ca un hipopotam de metal sau ca ''balaurul ce l-ai făcut să se joace'', leviatanul poetului, navigând spre reședința Flotei Canadiene a Atlanticului.
Gurile rele spun că în cafeaua de la ''Tim Horton's'' ar fi pus ceva adictive, dar adevărul e că te prinde în cârligul aromei și numai scapi. Eu mă scamatoresc cu cea de la ''Star Bucks'', cu sirena ca siglă, nu a lui Roaită, ci a lui Ulise, din snobism că se zice capra cade jos de râioasă, dar coada tot sus o ține. La cafenele ''Star Bucks'' ai WiFi gratuit și mă țin și eu amestecat printre liceieni pentru că e vârsta inimii mele. Ați auzit de ''sindromul pensionarului''? Să știți că e mult adevăr. Primele zile după ce te-ai pensionat te simți ca în... vacanță. Apoi acest argint al bucuriei începe pe neobservat să se coclească. Începi să auzi pendula ce ți-au făcut-o cadou de la servici cu ocazia de ''retirement tea''. Nevasta lucrează, copiii s-au risipit prin lume ca puii de potârniche, stau pe divan și observi că drăcovenia asta de pendulă, mai rea ca o Xantipă, a pus stăpânire pe întreaga ta casă. Dai un telefon și-ți răspunde robotul: ''it is not available''. Oare de ce nu au făcut pendulă digitală, îmbrăcată în pluș, și cu piciorușe sfielnice? Ce gusturi aveau cei de demult! Auzi, să te trezești în casă, cu acest milităroi ca o mahalagioacă ding-ding-ding-ding, blah-blah-blah-blah, cu gura nespărată și puțind a formol și când aproape să moțăi sub blagoslovenia pensionării , măi, când îți aruncă niște tăvi de aramă prin casă de-ți vine să-ți iei câmpii. Ai arunca-o de să-i sară măruntaiele de șoareci metalici, dar dai de belea cu consoarta. Pendula acum face parte din mobilierul sufrageriei. Ea îți administrează dozele de timp din ''living room'' - fără ea ''no more living'', nu? Kaput! Koneț! Nema living! Te gândești că fiind pensionar ai scăpat de zâmbetul pervers al șefei, însemnând că s-ar putea vineri să te cheme la birou, și nu pentru savarine, deci ai scăpat de sârboaică și te-a luat în primire pendula - soacra de care li-e frică și dracilor! Te trezești că nu mai faci parte din ''companie'', ci unul din convoiul funerar promovat ca înainte mergător al procesiunii, regizor și actor principal. Deci un pensionar se gândește: societatea nu mai are nevoie de mine, m-a pus pe tușă, nici măcar arbitru, și tot ce-mi rămâne e moartea. Precum mâța care se zice că găsind o pilă a început să o lingă până i-a dat sângele, iar apoi văzând că sângele gustă bun i-a tot dat înainte până i s-a ascuțit limbă ca o strună numai cu nota ''si'' din octava de la etaj. Și ce mai?! Ai așteptat o viață pensionarea și după doi, trei ani o iei pe scurtătură!
Dincolo de glumă cam așa e. Dumnezeu ți-a spus că din sudoarea frunții să-ți câștigi pâinea și...deodorantul! Nu?
Eu de când m-am pensionat parcă sunt copilul acela neastâmpărat care nu putea să fie cuminte și să stea locului în clasă și săracul profesor îl trimitea să se liniștească muncind la porcii seminarului sau curățind cartofi la bucătărie. Ce pensionare, dom'le?! Trec cu vederea că dacă nu scriu e jale cu J de la Jimbolia, dar ca preot sunt pasăre rară! Sunt singurul pensionar ortodox din provincia Ontario. Să vezi cum trag de mine toți cucernicii să la dau vacanță! Unii zic, țuguindu-și buzele, ca atunci când mânânci aguridă, că aș fi ''preot voyajeur'', dar eu le-am zis '' spune dom'le ca pe - popă vagabond!'' Deci ca să stai departe de ''sindromul pensionării'' - întru sudoarea frunții să-ți câștigi pâinea! Așa făcea și bunicul Camară, care nu s-a pensionat niciodată! Drept ca bradul, îl porecleau Țapu' lu Camară, pleca din Păgubeni până la ''dughene'', piața, centrul Dărmăneștiului,cam 10 km. La 85 de ani își ținea cârja pe braț, ca semn de noblețe, dar pentru mustrarea câinilor care nu știau cine este Moș Gheorghe Camară.
E cald și noroc că pe lângă sorbitul cafelei ne-am aprovizionat rucsacul cu apă ( o apă aici te costă cât o bere ''Blue Lobster''). Țin sticla de ''Nestle Pure Life'': ''Matei, știi ce să mâncăm pentru dietă? Eu îmi ascund șuncile pe sub reverendă, dar tu? '' Și încep să-i citesc de pe sticlă ''Nutrition Facts'' ( valoarea nutritivă): calorii- zero, grăsimuri - zero, glucide - zero, proteine - zero, fibre - zero, colesterol - zero, calcium - 4%, sodium - 1 %. Dar nici Matei nu e din ăla care a supt de la cloșcă. ''Dar nu ai citit analiza PPM: HCO3 - 285, Ca - 100, Cl - 100, SO4 - 61, Na - 50. Mg - 35, K - 2, F - 04, NO3 - 0, As - 0, Pb -0, Cu - 0, Zn-0. '' Eu la chimie nu am fost bun niciodată. Il cred ce spune. Profesoara nu ne-a explicat niciodată ce înseamnă această cabalistică așa că atunci când m-am prins că nici ea nu fusese curioasă să afle aceste necunoscute căi ale Domnului, la teză să fi văzut cu câtă ingenuitate scriam ecuațiile chimice puneam din burtă cifre și litere și cum la celelalte obiecte navigam cu 8,9,10 mă alegeam când cu-n 8, când cu-n 10, depindea de prognoza ei hormonală. Vă rog să nu râdeți de ignoranța mea dar n-am înțeles ce rost are să-mi gâdile mândria carnivoră cu ispite vegane că apa nu conține colesterol, glucide, grăsimuri și fibre? Ce fibre în apă? Vreun pai? Sau ca în țigările ''Carpați'' când găseai câte o fibră că dacă o scoteai rămâneai doar cu hârtia.
In fine, pauza de cafea a luat sfârșit, și încă ne minunăm de acest Kjipuktum ( Magnificul Port) cum îl numeau triburile de indieni Mi'kmaq. Și este. E lung de 3.5 km lung, 3.2 km lat și adâncimea la debarcader de 76 m.
Câteva decenii înainte de Vasile Lupu, exploratorul francez Samuel de Champlain prin 1607 avea cuvinte numai de laudă la adresa portului și a golfului perfect navigării, iar peste un secol mai târziu, guvernatorul francez al Acadiei Jacques Champlain îl declară cel mai fain port pe care natura l-a înzestrat cu toate cerințele maritime.
Trecem dintr-o sală în alta si citim cu interes, cu carnețelul în mână, pagini din istoria Canadei. Astfel aflăm că în 1711 inginerul francez a făcut planurile pentru fortificarea orașului la nord de portul Halifax, dar realizarea lor au fost puse în practică 1749 când peste 2500 de coloniști britanici pentru a realiza The British Halifax care nu putea fi atacat sau învins de pe mare sau de pe uscat. Oricât mă grăbește Matei nu pot să nu zăbovesc citind poemul '' Veghetorul de Onoare al Nordului'' de Ruyard Kipling.
În 1775 americanii sunt învinși în Quebec și de asemenea în 1812 când invadatorii pierd lupta de a cuceri Canada. Prin tratatul de pace Statele Unite recunosc existența unei Americi de Nord britanică, iar în 1848 America de Nord britanică câștigă dreptul de guvern responsabil recomandat de Lord Durham. Aceasta marchează și politica de eliberare de Anglia, iar în 1867 a fost desemnat Dominionul Canadei când coloniile britanice din Canada de Jos ( Quebec), Canada de Sus ( Ontario) și Nova Scoția și New Brunswick s-au unit pentru a crea o națiune canadiană.
În 1919 prin Tratatul de la Versailles Canada a fost recunoscută în mod internațional pentru luptele eroice din timpul Primului Război Mondial.
În 1926 prin Conferința Imperială de la Londra se recunoaște statutul egal al Canadei cu Anglia, iar după cinci ani prin Statutul de la Westminster este proclamată independența Canadei.
După masă am plecat să stăm de vorbă cu oceanul. Indicator rutier: Tantalon, atâția km. Atent la condus mașina totuși Matei nu a pierdut simțul umorului citind indicatorul Tantalon: ''Daddy, cum se scrie pe românește Tăntălău?''

Vatra veche,nr.9/sept.2019


Este posibil ca imaginea să conÅ£ină: 2 persoane, persoane zâmbind, textA apărut revista VATRA VECHE nr. 9 (septembrie).
În sumar:
Ana Blandiana, Cununa de Aur a Poeziei, de Nicolae Băciuț/3
La ce bun poeții în vremuri de restriște, de Ana Blandiana/4
Mesajul poeților, de Vlada Uroshevikj/6
Când poezia omagiază vinul,de Ana Blandiana, Nicolae Băciuț,/7
Mihai Cimpoi sau construcțiile critice…, de Daniel Corbu/8
Schiță de portret: D.R. Popescu, de Daniel Corbu/11
Un poet paradigmatic. Adam Puslojic, de Florian Copcea/12
Poeme de Dumitru Ichim/13
Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/ 14
Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/15
Gnoseologia între sacru și profan (Valeriu Anania), de Cătălin Varga/16
Târziu de toamnă, poem de Doina Cherecheș/19
Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/20
Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc Păcurariu/21
Să ne (re)amintim de Otilia Cazimir, de Dumitru Hurubă/22
Ochean întors. Au și imperiile soarta lor, de Silvia Urdea/24
Asterisc. Fascinanta memorialistică, de Dorin Nădrău/27
Vitrina. Poetul și lumea (Răzvan Ducan), de Horia Bădescu/28
Ochean întors. Despre un poem dorescian inedit, de Mirela Ioan Borchin-Dorcescu/29
Oameni și gânduri (Radu Ciobanu), de Livia Fumurescu/31
Vitrina. Francisc Păcurariu, de Răzvan Ducan/33
Spații interioare (Nicolae Suciu), de Ioan Marcoș/36
Cronica literară. O poetică înaltă (Nicolae Oprișan), de A.I. Brumaru/39
În cupa vieții (Nicolae Crepcia), de Constantin Stancu/40
Pe urmele Basarabiei (Romulus Cioflec), de Ion Popescu-Topolog/41
Satul dintre blocuri (Marian Drumur), de Mircea Gheorghe/42
O călătorie la capătul lumii (Doina Rad, Ilie Rad), de Mihai Cistelican/43
Valorile spiritului transcendent (Sorin Finchenstein), de Mihai Batog-Bujeniță/45
Răzbunarea iertării (Eric-Emmanuel Schmitt), de Roxana Manea/46
Poeme de Dumitru Băluță/47
Beția toamnei…, poem de Camelia Florescu/48
Poeme de Iuliu Ionaș/48
Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/49
Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/50
Lumina și cântul nuntesc peste fire (Octavian Goga), de Gheorghe Moldoveanu/51
Poeme de Mihaela Aionesei/54
Ziua aceea, de Radu Șerban/55
Amvon. Crucile zburătoare, de Gheorghe Nicolae Șincan/56
Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/57
Retorica divină (Ioan Jude), de Florin Bengean/58
Dialog epistolar tată-fiică, de Veronica Pavel Lerner/59
Starea prozei. Cormoranii, de Nicolae Suciu/60
Despre francmasonerie, de Eugen Mera/63
Mapamond. Japonia, note de călătorie, de Mihai Posada/64
Radu Șerban, un diplomat talentat, de Nicolae Mareș/65
Poeme de Nicolae Nicoară-Horia/66
Înconjurul lumii în doi, de Horia Porumb/67
Omagiu limbii române: de la Eminescu la Grigore Vieru, de Ilie Șandru/69
Poeme de Edmond Neagoe/73
Biblioteca Babel. Despre vară, de Maria Cecilia Nicu/74
Când soarele coboară spre apus, de Elena Buică/75
Excelsior. Poeme de Seren Altintop/76
Scena. Buzăul iubește teatrul, de Tamara Constantinescu/77
Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/79
Muzica și poezia în dialog, de Georgeta Resteman/80
Argument pentru pace, de Corina Simeanu/81
Plastica. Sasho Blazes/82
Literatură și film. Umanitatea la rampă, de Alexandru Jurcan/82
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/83
De la un clasic citire. Traian Marcu/83
Epigrame, de Nicolae Matcaş/84
Curier/85

Podul Centenarului/Oradea/Aforism de Teodor Dume


Maine, 17 septembrie, Podul Centenarului va fi iluminat in portocaliu. Afla de ce!


(Sursa imaginii,InfoOradea)

asfințit -
mâinile cerului
pline de sânge
ating pământul
(Teodor Dume)

Sebastian Lupu:Picătura de râs...

--Comanda obisnuită?
- ȘI de unde știi tu ce vreau eu să comand?
--Ținand cont de adresa dumneavoastră, numarul de telefon și ultimele 12 comenzi, acestea au fost Pizza Suprema.
- Da, așa e. Vreau o Pizza Suprema!
--Aș putea sugera o pizza fără sare, cu rucola, brocoli și roșii uscate?
- Nuu! Urăsc legumele.
--Dar nivelul dumneavoastră de colesterol este cam ridicat.
- De unde știi tu asta?
--Am verificat ultimele dumneavoastră rezultate de la testele de sânge efectuate la Sinevo ăi conform rezultatelor aveți colesterolul ridicat...
- Gata! De ajuns! Vreau o pizza Suprema! Am medicamente pentru colesterolul ridicat!
--Ne pare rău dar conform bazei noastre de date, nu luaîi medicamentele regulat. Ultima cutie de SORTIS cu 30 de tablete pe care ai cumpărat-o de la Farmaciile DONA a fost pe 2 Ianuarie la ora 3:26 p.m.
-Am cumpărat de la alta farmacie!
--Din extrasul de cont de la ING nu rezulta ca ați cumpărat alt medicament pentru colesterol de la alta farmacie.
- Am plătit cash, am ăi alte surse de venit!
--Din ultimele declaraîii de venit, nu rezulta acest lucru. Ne pare rău dar nu vrem să aveîi probleme cu cei de la ANAF.
-Bine, nu mai vreau nimic!
--Domnule, noi doar încercam să vă ajutam..
-Sa mă ajutaîi?? M am săturat de Google, Facebook, WhatsApp sau Instagram! O să mă mut pe o insula pustie, făra access la internet, cablu sau telefoane!
--Am ințeles domnule, dar se pare ca pașaportul dumneavoastră a expirat acum 5 luni...

***
Soțul o întreabă pe soție :
- Draga mea, ia spune-mi tu mie, cum ai reacționa dacă m-ai vedea că mă sărut cu o tipă bună ?
Soția :
- Cum să îți zic,... ca o soție grijulie ce sunt, te voi vizita în fiecare zi la spital..

***
Anunţ pe uşa unei doctoriţe:
Stimaţi pacienţi! Vă rog, nu-mi mai aduceţi în semn de mulţumire Whisky şi ciocolată. Soţul meu a devenit alcoolic, iar copilul nu mai are nici un dinte sănătos în gură!


***
Familia merge la un parc de distracţii şi câştigă un ursuleţ. Tatăl îi adună pe copii şi îi întreabă:
-Ia să vedem, cine e cel mai ascultător, cine nu
face mofturi niciodată, cine nu iese din cuvântul
mamei?
La care copiii:
-Bine, tată, ia tu ursuleţul!

***
Într-un sat unguresc din Ardeal locuia un fotograf român care facea poze si portrete, dar cam nereușite , pentru că ba ieșeau de la jumătate în jos, ba cu ochii roșii , ba cine știe cum... Așa i se și dusese vestea in zonã!....
Într-o zi vin la el două unguroaice, mama și fiica, pentru a-și face ceva portrete de trimis rudelor din Ungaria.
Mama zice:
- Bune ziua, domnu' foto! Vinit noi la dumnevostre se foteți la noi... Pe mine rog foteți in piciore iar pe fata rog foteți in fund...
Numa che rughem noi la dumnevostre foteți la noi așa ca se iese ochii bine la noi!...
***
Sebastian Lupu
(sursa texte internet)

Revista Parnas XXI.În vizor:Silvia Bitere

Între umerii noștri

dacă vreodată o să mă vedeți
dacă vreodată voi copia vreun gest al cuiva
dacă vreodată voi copia vreun gest al cuiva drag
se datorează inimii mele deosebit de slabe
și dacă tot vreodată o să fiu certată de mamă dar și de tatăl meu
chiar din pământ să mă certe ei
voi ridica o punte între umerii mei mici
în amintirea noastră
Mai multe poezii și profilul autoarei aici:
Despre acest site web
PARNAS21.BLOGSPOT.COM
SILVIA BITERE: Între umerii noștri (Between our sholder blades), Plecarea ca simbol (The departure as a symbol), Ceva acolo (Something over there), Euharistia trupului (Communion of the body), Doar atât (Only this)

Ildiko Serban:Sarea din pustă



Când bântuie jungla verii ,
cu tornade sub călcâi vom pluti abur sinucigaș peste secetă .
Atunci iarba va creste cât un seqoia.....
Te vei legăna,iubirea mea,printre silabe,
frunzele vor tăinui cuvinte și lumina va ploua cristale de sare
când ei vor scurma-n ușile morții
cerându-ne înapoi...
Ildiko Serban. Sarea din pustă.
Ildi Serban

Adrian Alui Gheorghe:În memoriam Aurel Dumitrașcu

Este posibil ca imaginea să conţină: text





Luni, 16 septembrie, se împlinesc 29 de ani de la plecarea lui Aurel DUMITRAȘCU, fratele meu cu care am vînat lei și alte metafore...! Redau aici ultimul poem scris de Aurel în spital, pe cînd mîna lui mai avea consistența cuvîntului...!

Oliviu Sebastian Constantin-SEBA:Poeme,Poeme,Poeme,Poeme,Poeme,Poeme,Poeme

(texte trimise redacției)

Caut liniștea

                                                                                                           (Desene de Florica Berinde-Albu)
O liniște de marmoră, albastră
Domnește în adânc de mare,
Pe străzi pustii de Atlantida
Cu statuete mute și bizare.
Cum liniștit stă marele Titanic
În străfunduri reci de-ocean.
Și amforele dintr-un ev mai antic
Stau la ospățul hibernal.
Caut liniștea păzită de cuci
Ce-și cântă veșnicia în păduri virgine,
Unde căprioara fuge pe lunci
Să bea apă clară din râuri cristaline.
Caut liniștea cocorului din zare
Ce-și zbate liniștit aripa pe vânt.
Caut liniștea cât ziua de mare,
În gânduri ascunse sub cuvânt.
Caut liniștea prinsă-n bezna bolții,
Unde-i veșnicia, probabil și-a morții.
Însă cred că liniștea e intimă,
Mult mai aproape, adică-n inimă!


Hai-hui


Umblu hai-hui
Printre muguri de șoapte
Ascultând foșnetul
Pâraielor de-argint.
Prin iarba crescută pe amintiri
Uscate,
Fug muzele cu tălpile goale,
Râzând cristalin.
Umblu hai-hui
Prin lumea din noapte
Ferindu-mă strașnic de
Focul din noi!
Carul Mic se-nvârte-n miazănoapte
Tras de Luceafăr
Prin ziua de-apoi.
Umblu hai-hui
Prin gânduri, departe,
Fugind să le prind strălucirea
Din nori.
Umblu hai-hui
Prin lumile moarte
De acum,


Meditând la asfințit


Tropotind trec bivoli mari
Prin coroane verzi de cerb,
Vânturând în urmă zborul
Șoimilor solitari.
Pe înălțimile cretate
Se văd urme de cetate,
Unde străjuiesc și-acum
Nimbul solilor de pace.
Clipe prinse-n lanțuri grele
Strigă-nsângerate-n zare,
Din celule de nuiele
Înfipte în afund de mare.
Metamorfozată, Luna
Vine ca să întregească
Turle vechi cu semilună
Unor Imperii moarte.
Rupți parcă din lanțul trofic
Liliecii orbi mai zboară
Prin trupuri vechi de vioară
Ingropate-n strat amorfic.
Chiar și Orfeu și sfântul Soare
Nu mai știu cum să găsească
Colorata pace-n floare
Care rar vrea
să-nflorească.


                                                                   Inimă de piatră




                                                             Mă plimb cu toamna
                                                             Pe malul unui râu
                                                             De cai negri și albaștrii,
                                                             Cu coamele albe
                                                             Fluturând peste bolovani.
                                                             In jur, o ceață sidefie
                                                             Îmi îngheață gândurile rătăcite
                                                             Printre răchite
                                                             Pregătite pentru împletit de cosarci.
                                                             Printre oasele mărunțite,
                                                             Ale munților de altădată,
                                                             Am zărit o inimă de piatră!
                                                             Au aruncat-o acolo iernile de
                                                             Altădată,
                                                             S-o calce-n copite valuri de cai.
                                                             Am luat-o-n palmă,
                                                             Ca pe un copil părăsit
                                                             Și-am plâns-o cu razele roșiatice
                                                             De la Răsărit.

Greșeala viermilor


Colo-n vale, pe toloacă,
Pe un excrement de vacă,

Stau doi viermi inelați,
Mici, subțiri și supărați.
Unul mare, cu cravată,
Are drept statut de ,,tată",
Iar celalalt, mai pirpiriu,
Ii este, primului, fiu.
Amândoi privesc în zări
Unde sunt livezi cu meri.
Cel mic zice cu amar:
- Toată viața-n bălegar
Ne ducem traiul murdar!
Ce-ar fi tată să plecăm,
Intr-un măr să ne mutăm!
Măru-i bun și aromat
Și-avem miez pe-ndestulat!
Tatăl îi privi mirat:
- Ce mândrețe de băiat!
Se vede că te-am educat
Să gândești rapid și bine,
Să ne fie nouă bine!
Cum ajungem, n-am habar
Dar vom pleca din bălegar
Aici totul e murdar și rău,
Nu e ca în mărul tău!
Zis și făcut! Cei doi coboară
De pe balegă, c-o scară
Și pornind la drumul lung
În livadă, cam pe-amurg,
Ajung cu greu pe primul ram
La mărul roșu, ionatan,
Unde-au început de-ndată
În coaja moale să roadă.
Și-au făcut culcuș în miez.
- De-aici pot să și veghez,
Pe dușmani nu-i greez
Și nu-i simpatizez!
Dar nu termină de spus bine,
                                                    Că niște degete fine                                                       

Rupe mărul dintre frunze
Și între buze il îndeasă
În gura mare și apoasă,
Sub salba de dințișori,
Omorând pe viermișori!...

NR.6 (1-15 sept.) 2019

Redacția:
* Teodor Dume/Redactor-șef                                                            
* Mioara Băluță/Redactor
* Veronica P.Lerner/Redactor onorific
********************************************************************************************************************************************************
ÎN ACEST NUMĂR:   
                                                                                                                          *CRONICĂ:
*POEZIE:                                 CARTE/ LANSĂRI DE CARTE:             - Daniel Corbu           
- Gheorghe Grigurcu                  - George Mihalcea                                           - Teodor Dume
- Ionel Bota                                 - Constanța Popescu
- Geo Galetaru                            - Cornelia Baciu
- Ottilia Ardeleanu                      - Dan Tipuriță                                            *CONCURSURI:
-Viorel Boldiș                              - Vasile Toma                                            - Ion Calotă
- Gela Enea                                  - Nicolae Tărău                                         - D.G.Barbu
- Ana Urma (haiku)                     - Ionuț Calotă
- Cecilia Bica (haiku)
- Adrian Paparuz                                                                                             * OPINII:
- Alexandru-Eusebiu Ciobanu     *PROZĂ:                                                  - Ionuț Caragea
- Călin Oana Alexandru                - Viorel Boldiș                                          - Ioan Bocioacă,
- Nicolae Vălăreanu Sârbu            - Dumitru Ichim
- Alin Claudiu Baciu
- Ileana Popescu Bâldea                 * REVISTE:                                            * IMAGINI/FOTO
- Sabino Fraschini                          - Dumitru Velea,Banchetul                         - Atila Racz
                     
* AFORISME/CITATE:               * PICĂTURA DE RÂS/UMOR:
- Daniel Corbu                                   - Sebastian Lupu
- Ionuț Caragea
- Teodor Dume                                 * ÎN MEMORIAM:
                                                            - Corneliu Vadim Tudor

Notă:
Ordinea autorilor și textelor este aleatorie

,NR: 6/2019. ISSN 2668 - 5620/ISSN-L 2668 - 5620

Nicolae Vălăreanu Sârbu:cuprinde-mă în brațe


alunec pe pietrele iadului în ape străine
ajută-mă să urc malul înalt
pentru că în apropiere este orașul
în care catedralele îmi zâmbesc
tăcerile s-au țesut în așteptări
inima se joacă dimineața cu lumina
numai gândurile rămân pradă zborului
nu le oprește nimeni
nu poate
cuprinde-mă în brațe
și nu mă lăsa să cad de pe acoperișuri
veacul acesta are țiglele ude
și pământul denivelat
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Corneliu Vadim-Tudor,(28 noi.1949 - 14 sept.2015)


Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, costum şi text

Ion Calotă:Concursul Înternațional de poezie MONITORIADA 2019, Ediția - I

Revista "Monitorul de Poezie" organizează prima ediţie a Concursului Internaţional de Poezie "Monitoriada 2019", deschis oricărui creator de poezie de limbă română.
Concursul are loc cu ocazia lansării numărului 12 al revistei, în decembrie 2019, la finalul primului an de existenţă. Vrem astfel să acordăm o şansă şi celor care nu au fost încă "monitorizaţi" şi publicaţi în revistă, să ne prezinte creaţiile lor, pentru că în restul anului redacţia revistei nu primeşte poezii direct de la autori.
Cei care doresc să participe la concurs vor trimite maxim 3 poezii, de preferinţă până în 24 de versuri, dar nu obligatoriu, prin mesaj pe pagina oficială a revistei
www.facebook.com/monitoruldepoezie
cu specificaţia: pentru concurs Monitoriada 2019,
DOAR în perioada 15 septembrie - 1 decembrie 2019.
Va fi selectată câte o singură poezie de la fiecare autor, nu garantăm însă că toţi concurenţii vor fi aleşi, dar ne aşteptăm să trimiteţi cele mai bune poezii pe care le-aţi scris vreodată. Ne dorim să descoperim emoţie, prospeţime, originalitate, figuri de stil care să ne surprindă, diacritice şi corectitudine gramaticală. Autorii îşi dau acordul, prin înscriere la acest concurs, să le fie publicată poezia selectată în numărul 12 al revistei.
De asemenea se vor atribui diplome.
Distribuiţi acest comunicat!
Revistă854 de aprecieri
Fotografia postată de Revista Monitorul de Poezie.

Alin Claudiu Baciu:Păstrat într-un colț de suflet




Nu mi-aș mai ține inima în piept
De n-ai fi tu și chipul tău
Acum privesc parcă mai drept
Pot separa bunul de rău
Adormi pe brațul meu iubire
Eu să-ți șoptesc cum te-am visat
Să te privesc ore-n neștire
Mă-ntreb de ești, la cât te-am așteptat
Cu două vorbe îmi tresari tot trupul
Ș-un zâmbet tot atât de mult dorit
Buzele știu, le datorăm sărutul
Mai stai puțin, mă simt atât de fericit
E oare primul pas din multele plimbări
Sau poate primul doar să mă găsești
Eu vreau să fie primul peste țări și mări
Al tău să fiu, când mi te dăruiești.

Postare prezentată

Teodor Dume: De ce, tată?...

Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...

Top 10